Sărăcia este pentru toţi o problemă. O problemă indiferent de vârstă, rasă, clase sociale, localizări geografice sau religioase. Fie că eşti negru sau alb; bogat, de clasă de mijloc sau sărac, toţi suntem atinşi de sărăcie - Kathleen Blanco
Majoritatea politicienilor discută despre creditele românilor. De la Victor Ponta la Elena Udrea şi de la Kelemen Hunor la Alina Goghiu. Cel mai realist punct de vedere mi se pare cel al lui Kelemen Hunor. Ca ţară, suntem ultima, care discutăm despre sănătatea financiară a poporului. Dar niciodată nu este prea târziu. De ce s-au împrumutat românii de la bănci? au vrut un trai mai bun, au vrut să-şi doteze casa, să-şi cumpere o maşină etc. Nimic ieşit din comun. Nu putem vorbi de ,,lăcomie", ca să-l citez pe Moise Guran, celebrul prezentator tv, care atenţie trăieşte din banii poporului lacom, popor care s-a împrumutat la bănci.
Că politicieni nu au făcut prea multe pentru a preveni dezastrul în care se află acum toţi cei care au credite în bănci, este o altă poveste. Dar unde au fost sindicatele, care, au ca rol protecţia angajatului în relaţia cu angajatorul şi cu terţii? să nu căutăm răspunsul, poate fi o muncă inutilă , nu-l vom găsi.
Decăt să vedem cine , de ce, de ce nu, sau alte chestii inutile hai să încercăm o soluţie. Astfel vom afla şi de ce făceam referire la sindicate, mai precis la Codul Muncii. Există în Codul Muncii art 169, care se referă la reţinerile care se pot face din veniturile salariale ale angajaţilor. Acest articol spune că se pot face reţineri în cuantum de max 50 % din veniturile nete ale salariaţilor, dar aceiaşi lege se aplică şi pensiilor. Trebuie modificat acest articol din Codul Muncii, astfel încăt cuantumul să nu depăşească 25-30%, iar băncile, CAR-uri, alte înstituţii de creditare, să nu poate percepe rate mai mari decăt acest procent. Ce se va întâmpla? o reeşalonare a tuturor creditelor, la o limită rezonabilă de plată de către angajaţi şi pensionari. Cum majoritatea băncilor, CAR-urilor etc, şi-au recuperat în mare parte creditele nu ar avea o problemă în a suporta prelungirea duratei creditării, chiar fără a percepe alte dobânzi. Românii, angajaţi sau pensionari, vor avea, cel puţin 20 % din veniturile lor , la dispoziţia lor şi a familiei lor. Vor însemna mai mulţi bani cheltuiţi pentru alimente, mâncare, medicamente, şcolarizarea copiilor. Adică va creşte nivelul de trai cu 20 % pentru fiecare român activ sau pensionar. Dar şi economia cu destul de mult, să ne imaginăm ce înseamnă pentru piaţă de consum din România o medie de 300 lei/lunar din parte a 1o milioane de angajaţi şi pensionari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu