Faceți căutări pe acest blog

marți, 30 decembrie 2014

Radna. 01221. După 30 de ani





                       Am ajuns, după 30 de ani, la poarta UM 01221, unde am făcut nouă luni de armată. Parcă ieri s-au petrecut toate. Plecarea cu alai din Gara Petroşani. Cu bătaia care am luat-o împreună cu alţi colegi de la nişte golani în Deva. Părinţii care îşi făceau griji. Cu speranţa că fata cu care mă m-ai sărutam seara printre blocuri îmi va trimite scrisori. În armată te simţeai tare mândru când primeai scrisori de la fete.
        Primele zile au fost mai grele, restul la fel. Pantalonii de la uniforma militară i-am prelungit la croitorie. Am fost tunşi la foc automat pe un hol, unde era împrovizată o frizerie. Copca aia de la veston care trebuia ţinută permanent închisă. Şi acum, după  atâta timp, parcă o simt cum mă strângea  de ,,Mărul lui Adam". Am luat în primire armele şi nu peste mult timp am început înstrucţia cu unul dintre cei mai duri oameni pe care i-am cunoscut vreodată, locotenentul Pojar. Acesta spunea
          - pe mine dacă mă taie cineva va curge sânge cachiu, sau
          - sunt creat de Dumnezeu, deşi nu am voie să spun asta, să fiu ofiţer al Armatei Române.
        Muncile agricole, în Comuna Vinga, la cules de porumb, roşii, morcovi etc. Trageri de zi, trageri de noapte, instrucţie, mâncare proastă. Chiloţii ăia groaznici care te frecau între picioare, bocanci care te băteau până la rană. Cântecele soldăţeşti, masca de gaze.
Blocul alimentar cu ,,computerul de curăţat cartofii", cu bazinele imense de spălat vasele, mirosul groaznic de  cantină. Gerul teribil din camere, dormeau câte trei în două paturi strânşi în braţe. Hârtia lipită la geamuri să blocheze frigul să intre. Curăţarea zăpezii cu foile de cort. Raportul plutonului, companiei, batalionului etc. Permisiile, beţiile crunte. Garda de lângă cimitir, din Lipova Băi. Garda de la Drapel. Drapelul Unităţii. Dar şi de ,,Lili cur de fier" sau Micuţa Ce-cur-ai" .
      Frăţia dintre noi, spiritul de echipă, dar şi mândria de a fi soldaţi ai Armatei Române.
     Ştiu că alţi 30 de ani nu vor mai exista, dar asta a fost atunci, cele nouă luni crunte de armată au început să mă definească ca bărbat. Am servit Patria Română    

2 comentarii: